Ordinul Architectilor din Romania

1. Arhitecţii din Europa se angajează să pună în aplicare obiectivele Agendei de la Lisabona, care îşi propune să transforme Uniunea Europeană într-o economie bazată pe cunoaşterea cea mai competitivă şi cea mai dinamică din lume, cu condiţia ca politicile holistice şi integrate necesare în vederea realizării efective a unui cadru durabil de viaţă să fie adoptate şi puse în aplicare concomitent.

2. Având în vedere impactul său semnificativ asupra prosperităţii economiei Uniunii Europene şi asupra societăţii, sectorul construcţiilor, cu toate faţetele sale, merită să i se dea prioritate în politicile Uniunii. Este îndeosebi necesar să se investească mai mult în cercetarea şi dezvoltarea acestui sector, pentru a se răspunde adecvat nevoilor evolutive ale societăţii, asigurându-se astfel competitivitatea viitoare a sectorului la nivel european şi mondial.

3. Vitalitatea sectoarelor de proiectare şi construcţie se bazează pe contribuţia uriaşă a întreprinderilor mici şi mijlocii, prin intermediul cărora îşi exersează profesia marea majoritate a arhitecţilor. Implementarea politicilor bine fondate care ţin cont de natura acestora este esenţială pentru ca, în viitor, industria să poată răspunde nevoilor societăţii.

4. Întrucât societatea în general şi cetăţenii în special sunt în egală măsură clienţii şi utilizatorii produselor care rezultă în urma serviciilor de arhitectură, este imperativ ca politicile publice, la toate nivelurile, să încerce să creeze o filozofie a aprecierii calităţii clădirilor şi spaţiilor publice în cadrul societăţii. În plus, este important ca o mai bună conştientizare şi capacitate de înţelegere a valorilor arhitecturale să se introducă treptat şi cât mai devreme posibil în procesul de învăţământ, începând cu grădiniţa şi continuând cu toate etapele procesului educativ de formare.

5. Este necesar să se asigure ca viitoarele programe ale UE pentru cercetare să fie adecvat formulate, pentru a cuprinde probleme importante precum calitatea vieţii, mediul urban, patrimoniul construit şi abordări inovative ale construcţiei, într-un cuvânt, arhitectura. În plus, CAE cere Comisiei Europene să asigure luarea adecvată în consideraţie a rezultatelor unei astfel de cercetări în toate propunerile de politici care afectează calitatea vieţii.

6. Dezvoltarea durabilă a clădirilor publice şi private şi securitatea spaţiilor publice influenţează puternic bunăstarea cetăţenilor şi, prin aceasta, structura socială a societăţii. Este aşadar necesar să se asigure ca toate aspectele dezvoltării durabile – socio-economic, cultural şi de mediu - să fie luate în consideraţie în dezvoltarea mediului de viaţă. În acest sens, formarea profesională continuă a arhitecţilor pe parcursul vieţii lor profesionale devine o exigenţă esenţială, care le permite să se asigure că abilităţile şi cunoştinţele lor ţin pasul cu schimbările tehnologice, sociale şi de reglementare.

7. Obţinerea unui rezultat de calitate pentru fiecare proiect de construcţie depinde în mare măsură de stabilirea metodelor de lucru şi de relaţiile dintre toţi participanţii la proiect. Este necesară implicarea adecvată a arhitectului, precum şi a celorlalţi profesionişti, în toate fazele ciclului de evenimente, pentru a asigura integrarea mai uşoară în proces a coerenţei, eficacităţii şi calităţii.

8. Adoptarea şi folosirea metodelor-cheie pentru evaluarea impactului clădirilor asupra mediului este o problemă de importanţă primordială pentru viitoarea calitate a vieţii. CAE crede că promovarea şi folosirea costului ciclului de viaţă şi a analizei ciclului de viaţă sunt esenţiale pentru îndeplinirea acestor obiective. Aşadar, CAE încurajează includerea, în criteriile de evaluare a tuturor contractelor de atribuire publică, a principiilor care iau în considerare factorii de mediu, de calitate şi de ciclu de viaţă, pentru a se asigura un real beneficiu pentru societatea în ansamblu.

9. Pentru a se asigura că selecţia prestaţiilor de servicii de arhitectură se face pe baza calităţii, concurenţa dintre arhitecţi ar trebui să se bazeze pe criterii pre-definite, care iau în considerare competenţa şi experienţa, nu preţul. Printre procedurile posibile, CAE recomandă concursurile de arhitectură ca o bună metodă de încurajare a emulaţiei în cadrul profesiei, contribuind în acelaşi timp la ameliorarea calităţii şi inovaţiei în furnizarea serviciilor de arhitectură.

10. CAE recunoaşte utilitatea conceperii de modele noi pentru atribuirea de clădiri şi lucrări publice, având în vedere că prosperitatea şi vitalitatea colectivităţii depind de facilităţile calitative disponibile pentru folosul public. Obiectivul care constă în obţinerea unei bune calităţi arhitecturale în mediul de viaţă, contribuind astfel la durabilitatea sa, necesită livrarea de servicii de arhitectură cât mai independent cu putinţă de interesele economice şi private. Prin urmare, când organismele publice recurg la modele noi de comandă, nu se pot sustrage de la responsabilitatea pe care o au de a asigura încorporarea calităţii arhitecturale pe termen lung în proiectele pe care le promovează.

11. Implementarea noii Directive a UE asupra Pieţelor Publice în legislaţia naţională a Statelor Membre va coincide în mod oportun cu începutul unei noi perioade pentru Fondurile Structurale în UE lărgită. Aceasta oferă o excelentă ocazie pentru iniţierea demersurilor necesare în scopul realizării obiectivului de a compara performanţa proiectelor ce beneficiază de Fonduri comunitare cu realizarea efectivă a dezvoltării durabile în mediul de viaţă.

12. Mobilizarea tuturor actorilor în elaborarea noilor politici pentru mediul urban este esenţială pentru asigurarea unui viitor viabil pentru toţi cetăţenii. CAE va desfăşura o activitate susţinută pentru realizarea acestui obiectiv şi va contribui în special la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a expertizei legate de aceste probleme, pe care le au Parlamentarii Europeni şi toţi factorii de decizie.

13. Pentru a realiza o calitate sporită a vieţii în zonele noastre urbane, este necesar să se asigure un înalt nivel de coordonare şi cooperare între oraşe şi regiuni. În acest sens, continuarea implementării principiilor politice enunţate în Perspectiva de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar oferă un punct de plecare adecvat pentru astfel de acţiuni concertate.

14. O arhitectură de calitate, care să integreze toate principiile dezvoltării durabile, este o condiţie prealabilă pentru un mediu arhitectural viabil şi plăcut, care să răspundă nevoilor actuale şi aspiraţiilor legitime ale cetăţenilor. Ea trebuie să fie considerată un ingredient substanţial al politicilor urbane bine gândite, nu doar cireaşa de pe tort.

15. Având în vedere impactul profund al politicilor de dezvoltare urbană, trebuie aplicate proceduri de participare deplină a tuturor actorilor interesaţi în dezvoltarea politicilor de planificare urbană, concepţie şi gestiune în cadrul UE, pentru a se asigura un sentiment al responsabilităţii împărtăşite pentru calitatea mediului urban, în conformitate cu principiile bunei guvernări.

16. Pentru a garanta realizarea unei informări adecvate a consumatorilor asupra naturii şi costului serviciilor intelectuale necesare pentru realizarea unui proiect în mediul arhitectural, ar trebui concepute sisteme de informaţii corespunzătoare, autorizate de dreptul comunitar. Astfel de sisteme, inclusiv cele bazate pe informaţii de natură istorică, ar permite consumatorilor să compare calitatea serviciilor propuse de diferiţi prestatori de servicii, pentru a se asigura o bună funcţionare a concurenţei pe piaţa internă.

17. Arhitecţii au apreciat întotdeauna îmbogăţirea obţinută prin mobilitatea persoanelor şi a serviciilor şi susţin obiectivele liberei circulaţii, cu condiţia ca aceasta să se bazeze pe standarde înalte de instruire şi perfecţionare şi pe protecţii proporţionale, care să recunoască nevoia de a reglementa o astfel de mobilitate. Cu toate acestea, fiind vorba de calitatea serviciului oferit consumatorilor, recunoaşterea reciprocă nu poate fi efectivă decât dacă se bazează pe niveluri de calitate recunoscute, care să fie evaluate corespunzător.

18. CAE susţine existenţa unui învăţământ de înalt nivel calitativ pentru formarea în domeniul arhitecturii, în conformitate cu modelul acordului de la Bologna, bazat pe o durată de studii universitare de minim cinci ani, înainte de accesul la exercitarea profesiei. Acest proces de instruire ar trebui să permită dobândirea cunoştinţelor şi abilităţilor enunţate la Articolul 3 al Directivei „Arhitecţilor” şi ar trebui să fie urmat de cel puţin doi ani de experienţă practică. Această abordare este conformă cu standardele internaţionale recomandate pentru exersarea profesiei de arhitect, aşa cum au fost unanim adoptate de către Uniunea Internaţională a Arhitecţilor.

19. Impactul arhitecturii asupra societăţii este de importanţă fundamentală în privinţa calităţii vieţii. Din acest punct de vedere, se impune menţinerea efectivă a consultărilor tripartite asupra calităţii formării arhitecţilor după integrarea principiilor Directivei „Arhitecţilor” în noua Directivă orizontală asupra Recunoaşterii Calificărilor Profesionale.

20. Arhitectura este un element fundamental al istoriei, culturii şi cadrului vieţii fiecăreia dintre ţările noastre; ea reprezintă unul din modurile esenţiale de expresie artistică din viaţa cotidiană a cetăţenilor şi constituie patrimoniul de mâine. A avea un sens al apartenenţei, al identităţii, este o trăsătură importantă a societăţii umane şi a culturii. Expresia arhitecturală este adeseori purtătoarea unor astfel de nevoi culturale şi sociale şi, prin urmare, este important ca aceste influenţe să fie reprezentate în mod adecvat în activitatea de proiectare.

21. CAE este ferm convins că atât calitatea arhitecturală cât şi natura specifică a serviciilor de arhitectură trebuie să fie luate în consideraţie în elaborarea tuturor politicilor, măsurilor şi programelor UE, aşa cum a cerut-o Consiliul European, conducând astfel spre realizarea unei Politici Arhitecturale Europene.

Arhitectura si Calitatea vietii