Ordinul Arhitectilor din Romania a fost invitat sa participe la Conferinta ACE cu tema “Practica Arhitecturii - arhitectii si alte profesiuni”, desfasurata la Trieste in perioada 19-20 septembrie 2004. Reprezentantul OAR, arh. Marius Miclaus, membru al filialei teritoriale Timis, a sintetizat discutiile si concluziile potrivit raportului de mai jos.

Intr-un loc ales perfect de catre organizatori (Consiliul national al Arhitectilor, Urbanistilor, Peisagistilor si Restauratorilor din Italia, Consiliul National al Arhitectilor din Spania ) - in conditiile date de tema - deschis catre portul din Trieste si catre mare, s-au desfasurat in zilele de 19 si 20 septembrie 2003 lucrarile congresului ce aducea in discutie cateva probleme ale profesiei de arhitect: tipuri de scoli si modalitati de desfasurare a studiului in scolile de arhitectura, situatia legislativa referitoare la profesie in diversele tari reprezentate, armonizarea unui standard profesional prin directivele ce urmeaza sa apara la nivelul CE, libera circulatie a arhitectilor in Comunitatea Europeana.

Au participant arhitecti (tarile mai “serioase” au avut in componenta reprezentativa si cate un avocat) reprezentanti ai Italiei, Finlandei, Belgiei, Germaniei, Frantei, Spaniei, Angliei, Croatiei, Sloveniei, Austriei, Slovaciei si Romaniei, fiecare dintre acestia prezentand situatia actuala - legislativa si a scolilor de arhitectura la nivelul ideilor enuntate mai sus.

In multe din prezentarile sustinute s-a putut observa o relativa similitudine a problemelor cu care se confrunta scolile de arhitectura: infima practica in domeniu in timpul studiilor ceea ce duce la slaba calitate a absolventilor angajati in diverse birouri de arhitectura, slaba pregatire la nivel de organizare manageriala a proiectelor si a echipelor pe care arhitectii trebuie sa le conduca, lipsa educatiei perpetue si a sprijinului pe care trebuie sa-l dea asociatiile profesionale acestora, mult prea rapida specializare a studentilor si prin aceasta lipsa informatiilor generale in domeniu. In domeniul legislativ exista o carenta in dezvoltarea concurentei la nivelul proiectelor de arhitectura, nu intotdeauna sunt sustinute concursurile de arhitectura (mai putin in Italia unde in baza ultimelor modificari legislative sunt foarte multe concursuri), lipseste coerenta in relatia cu administratia locala sau centrala (in Franta spre exemplu 35% din proiecte sunt realizate de arhitecti), discrepante majore intre numarul de arhitecti si locuitorii tarii respective (in Germania din 15 000 de studenti in anul I de studii sunt 5000 de absolventi, in schimb, in Finlanda, in primul an de studii se inscriu 120 de studenti si, dupa 7 sau 8 ani, sustin diploma in medie 50-60 arhitecti care dupa inca 3 ani de practica in ateliere de arhitectura sustin inca un examen pentru a putea intra in Asociatia Arhitectilor Finlandezi), surprize extreme fiind ca in Finlanda oricine poate realiza un proiect de arhitectura, conditia este sa reuseasca sa fie validat de autoritati.

Una din problemele mult discutate a fost treptizarea la nivel de scoli de arhitectura, emiterea unei diplome dupa 3 ani de studiu cu titulatura de conductor (geometru in Italia) apoi pentru cei care vor continuarea studiilor, insa acest fapt este extrem de necesar sa fie in concordanta cu legislatia deoarece s-a prezentat situatia Italiei in care geometrii (foarte multi la aceasta ora) realizeaza 80 % din proiectele de arhitectura deoarece au reusit sa intre in structurile politice si sa influenteze legea care le da dreptul sa conduca inclusiv proiecte mari. Toate aceste discutii au fost prezentate invitatei din cea de a doua sesiuni (dupa amiaza zilei de 19 sept.) D-na. Armanda Bianchi - presedinta Consiliului de ministri din Italia, responsabila cu armonizarea noii legi a profesiei de arhitect la nivelul CE, lege la care se lucreaza si in care sunt introduse cateva puncte: conditiile de acces in profesie, exigente profesionale, formarea continua ca profesionist, specializarea in diverse domenii, si responsabilitatea in relatia cu clientul, ultimul punct suscitand amendamente serioase vis-a-vis de eliminarea dimensiunii culturale a profesiei si uniformizarea tipurilor de interventii in diverse tipuri de spatii si regiuni ale Europei in conditiile liberei circulatii a arhitectilor din CE.

In ziua a doua a fost prezentata noua lege a constructiilor din Spania, lege in care apare destul de clar aceasta idee a dimensiunii culturale a profesiei, o lege clara, cu termene calitative, responsabilitati pe tipuri de problematici cum ar fi calitatea, functionalitatea, siguranta si economia dar care sa nu impieteze autonomia profesionala in nici un caz. Singura problema a legii se gaseste in tipul de exercitare a profesiei care este incert si in acest moment ei lucreaza pentru a-l defini (vezi problema legii noastre cu arhitectul angajat care nu are autonomie profesionala).

In concluzie, se vor difuza spre CE problematicile intalnite in diverse tari, s-a votat ca in cadrul CE sa nu poata fi declarat arhitect decat persoana care are 5 ani de studii realizate si s-a transmis aceasta hotarare la Berlin (in aceste zile aici se discuta problema umarului de ani de studiu in scolile de arhitectura) si s-a emis Guvernului Slovac o scrisoare deschisa in vederea anularii hotararii abuzive a acestuia de a scoate din uz legea arhitectului si a anula profesia ca fiind liberala. Aceasta hotarare mai prevede ca Asociatia Arhitectilor Slovaci este in ilegalitate si este necesar sa se dizolve.